CI. Makrinitsas » Poveste

Muzeul de Artă Populară și de Istorie din Pelion

ormikopo — Tue, 20 Sep 2011 11:40:48 +0000

Muzeul de Artă Populară și de Istorie din Pelion se află în Topali, care a fost construit în 1844 σύμφωνα με την χρονολογία που είναι χαραγμένη στο λιθανάγλυφο υπέρθυρο της εισόδου.

Este un conac cu trei etaje, eșantion reprezentativ al arhitecturii clasice din, cum era la sfârșitul primei jumătăți a secolului trecut. Este o piatră pentru cea mai mare parte, cu excepția porțiunii de sud a acoperișului, που είναι κατασκευασμένο από τσατμά.

Găzduit cu un acoperiș de lemn patru ape , cu zonă de ardezie, η οποία προεξέχει περιμετρικά προφυλάσσοντας έτσι με τον τρόπο αυτό τους ευαίσθητους λασπόκτιστους τοίχους.

A fost caracterul puternic fortificate cu numeroase metereze și de apărare turela de pe acoperiș, intrare blindate cu traverse grele de protecție de, τις μυστικές κρύπτες του και τα ελάχιστα μικρά και σιδερόφρακτα παράθυρα του ισογείου που πληθαίνουν σταδιακά στους παραπάνω ορόφους.

Conacul a fost, το 1932 familie Topali, donat Makrinitsas comunitare, pentru a găzdui Muzeul de Artă Populară și de Istorie din Pelion. Primul reparații a fost făcută în 1957 και έγιναν προσπάθειες λειτουργίας του στη 10ετία του 60.

Το 1985 desemnat de Ministerul Culturii, ca un monument istoric. Urmat de pregătirea studiului de reparații și restaurare, το 1994, από την 5η Εφορεία Νεωτέρων Μνημείων.

Colecția de artă populară include o serie de exponate depășește în prezent 1500 obiecte, de 311 inițial, inclusiv o serie de picturi murale pictura populară a secoluluiea18-lea și al 19-lea din zona Pelion, o bogată colecție de fotografii vechi de la începutul secolului XX, bronz, ustensile de uz casnic din lemn și ceramică, Echipament pentru distilare raki, imagini, gravuri și obiecte mici de artă bisericească, costume tradiționale din Pelion, relicve istorice Makrinitsas, ca banner-ul de Revoluției 1878, echipamente de filatura si tesut, țesute din lână, “covoare”. Το 1998 incluse în colecția sa de o serie de pictură populare mese de peisaje marine Volioti N. Christopoulos a oferi EOT la muzeu. Obiectivul principal al raportului a fost de folclor și, conacul de a evita pierderea caracterului cald al casei, ενώ παράλληλα με μια σύγχρονη μουσειακή αντίληψη να εκτεθούν οι συλλογές του με τρόπο που να αναδεικνύεται και να προβάλλεται ο λαϊκός πολιτισμός της περιοχής.

DIMITRIS PALIOURAS

Arhitect – Προϊστάμενος της 5ης Εφορείας Νεωτέρων μνημείων του ΥΠ.ΠΟ.

]]>Ea

Theofilos

ormikopo — Tue, 20 Sep 2011 11:38:59 +0000

Cele Theofilos născut în jurul 1868 în Varia Mytilene. Călătoriți în căutare de lucru ajunge la Volos si Pelion în 1899 despre, unde ramane 30 ani. Pictura Teofil în orașul Volos, în special în cafenele, taverne, Chania si satele din jur în vile Volos, biserici și magazine. În Pelion vopsea cafenea, care îi poartă numele și datele sale 1910, pe peretele de est a dreptului de intrare dimensiunile o pictura murala 3,15 x 2,50 tematice Katsantoni, Tzumerka. Η ζωγραφική σύνθεση αναπαριστά ένα γλέντι του πρωτοκλέφτη Κατσαντώνη με τα παλληκάρια του σ’ ένα ορεινό τοπίο.

Arhitectura traditionala

ormikopo — Tue, 20 Sep 2011 11:35:42 +0000

H Makrynitsa a atins apogeul în secolul al 18-lea și al 19-lea., ea 1881 când a devenit sediul fostelor Makrinitsas municipiului. Organizarea urban se bazează pe’ un pieton pietruite de bază “șira spinării”, pornind de la’ Koukourava în altitudine 300 μ. și ajunge până la o altitudine Kakouna 800 μ. Un al doilea drum asfaltat dum la ultima casa de pe districtul cel mai la distanță. În centrul satului, Piața Mare pavat în altitudine 630 Măsurile umbrite de copaci uriașe de avion, impodobit’ fântână de apă unic (1809) διακοσμημένη με πλούσια λιθανάγλυφα.

Repere

ormikopo — Tue, 20 Sep 2011 11:08:16 +0000

Placename origine:

Makrynitsa primit numele de la Mănăstirea "Maica Domnului Makrinitisas sau Fecioara de Episkepseos acute". Manastirea a fost fondata de un guvern Demetriada locale, Kon. Melissenos, στο διάστημα 1204-1215.

Scurtă cronologie:

Organizat Makrynitsa, inițial, Ca un mic muncitori de decontare în țara mănăstirii. În timpul franc constituie la, cu Portaria, την Άνω Δρυανούβαινα.

Ea 1615 există 147 familiilor de fermieri,, ενώ η περίοδος της άνθησης και της ακμής αρχίζει μετά το 1700.

La sfârșitul secolului al 18-lea, Makrinitsa a fost cel mai mare sat, de la fundații- în bogăție și populația și a devenit capitala Waqf. Cunoscut, fundații avut multe privilegii, πλήρωναν ελάχιστους φόρους στην Οθωμανική αυτοκρατορία και η διοίκησή τους βρίσκονταν στα χέρια των δημογερόντων.

"Această țară a plasa mai mult decât toate pasajele· venitul ei este prima din mătase și grâu, și vin, miere și excelent· are o ageorgito locală lungă de animale, care provin de la partea superioară a Thettalon și Macedonia și xecheimazoun animalele lor· mijloace din țară, de muncă și cu acul, oamenii papoutzia, Navă, pungi de șa, tourvades, dintre care a furnizat cele mai multe sate ", γράφουν πρώτοι οι Δημητριείς.

N. Magnes, care a vizitat 1858, scrie că Makrynitsa a fost "primul târg, mai degrabă, orașul divizat de mărimea și privilegiul, care a avut-se oarecum- μητρόπολις και πρωτεύουσα των βακουφίων”.

În afară de multe biserici care au fost construite în sat, în special în secolul al 18-lea, și a ridicat turnuri, dintre care rămân și astăzi trei, καθώς και πολλά αρχοντικά.

Makrynitsa a luat parte la mișcarea de 1854 dar, de asemenea, înRevoluție 1878. Conform agonist Seizanis Miltiade, prima bătălie în Tesalia în conformitate cu insurecția, a devenit Sourvia mănăstire (de Makrinitsas), de 12 Ianuarie 1878. În bătălia de sarazin, același timp, de makrinitsiotes luptat cu curaj Iskender Pașa. Ucis 500 Turci și doar trei rebeli. În această bătălie, care a ucis reporterul philellene mare în The Times, Charles CEA, separat pentru eroismul și altruismul dintre cele trei femei, Margaret Basdeki (Malioufas), η Σουίπαινα και η Παπαθανάσενα Μητριάνα.

Makrynitsa expuse la testul de declin și în pericol de dispariție, cu schimbarea modelului social și economic al țării noastre, Apoi, începe dezvoltarea de Volos, agregarea comerț și ambarcațiuni de Pelion. Extinderea de urbanizare înseamnă scădere populației din mediul rural, precum economică și socială, ένα φαινόμενο που εντείνεται ιδιαίτερα μετά τον παγκόσμιο πόλεμο.

În perioada interbelică arată în sat și lasă "urme" ale, in magazine si vile, ο λαϊκός ζωγράφος Θεόφιλος Χατζημιχαήλ.

Με τον «Καποδίστρια» η Μακρινίτσα παραμένει Κοινότητα και εντάσσεται στο δίκτυο “Των Ελλήνων οι Κοινότητες”.